file din viata unui melc.

Se trezise dimineata, la fel ca in orice alta dimineata isi bause cafeaua si fumase o tigara din pipa pe care o folosea in ultimul timp, de cand imbolnavise.
Traia intr-un oras care se mutase recent, care nu mai era la fel de colorat ca in vremurile anterioare, in care oamenii, strazile si cladirile erau toate albe ori negre. Prea mult timp trecuse de cand putea sa fie fericit in orasul lui, ca urmare orasul il parasise.
Pornise pe drumul normal care il parcurge in fiecare zi catre scoala care ii fura tineretea. Tot mergand se trezi pe o strada necunoscuta, lucru ciudat si totusi posibil. Oamenii prinsera culoare, cladirile si strazile straluceau, nu-i venea sa creada. Ajunse la scoala, care nu era scoala lui, ci cu totul o alta. Intra ca sa realizeze ca era pustie, aproape pustie. Ea era acolo, asteptandu-l cu zambetul pe buze. Nu-i venea sa creada dar totusi era acolo, era adevarat, totul se intampla exact asa cum vedea. Ea il luase de mana si, luand-o la fuga ii zise "haide sa mergem ... va fi minunat. Vom merge in acel loc magic." El se lasa dus spre "locul magic".
------------------------------------------------------------------
-Excuse me, would it be so rude of me if i asked your holiness to pass your paper to the front ?
Era la scoala, in ora de engleza, in preaiubita ora de engleza, cu preaiubita profesoara de engleza, cu toti oamenii decolorati din lume in jur. Se uita pe geam, pomii nu mai aveau viata, aveau o nuanta de gri inchis, frunzele erau negre, strazile erau la fel, oamenii erau la fel, cladirile erau la fel.